Decenii de-a rândul, fieful Rapidului a fost cunoscut sub denumirea de
"Potcoava" Giuleștiului. Dar, până la apariția acesteia, la șase ani de
la debutul "alb-vișiniilor" în Divizia A (1932), echipa s-a tot plimbat
pe diferite arene din Capitală. Primul meci pe prima scenă a fost
găzduit de terenul Romcomit, în ziua de 11 septembrie 1932, cînd CFR
București a primit vizita marii echipe a Ripensiei.
Istoria "Giuleștiului" începe în 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor
consemna știrea conform căreia "CFR București începe construirea unui
teren pe Șoseaua Giulești". Lucrările erau prevăzute să înceapă pe 1
iunie, iar suprafața de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime
și 65 m lățime și să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei
arene la modă atunci, Venus. Planurile n-au fost respectate. Un an mai
târziu, adică în mai 1935, același ziar menționa că "se speră ca în
toamnă CFR să joace pe Giulești, teren care va fi deocamdată doar
împrejmuit". Mai pe românește, încă nu se prevedea construcția
tribunelor.
Cu toate acestea, la sfârșitul anului 1935 (10 decembrie), Primăria
anunța că refuză autorizarea construirii stadionului, pentru că "nu se
poate încadra în planul de sistematizare al Capitalei"! Câteva zile mai
târziu, se acorda, în sfârșit, autorizația de construcție. Iar în
aprilie 1936 se estima că stadionul va fi gata pe 1 septembrie, același
an, că va avea gazon și va putea aduna 25.000 de spectatori. Se
modificaseră puțin și dimensiunile, estimate acum la 107/75, dar se
avansa chiar și o dată de inaugurare: 14 august 1936.
Schita STADION
Lucrările au început, e adevărat, în cursul acelui an, dar ele au
durat, în cele din urmă, mai bine de doi ani. "Potcoava", proiectată și
construită de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociației
sportiv-culturale a CFR, a fost dată oficial în folosință pe 10 iunie
1939, inaugurarea fiind legată de Ceferiada organizată pentru a marca
împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în
România. La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al
II-lea, Prințul Mihai "Mare Voievod de Alba Iulia", Prințul Paul al
Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalți
demnitari, personalități proeminente ale vieții noastre publice,
reprezentanți străini, care asistaseră și la serbarea națională de pe 8
iunie 1939, și neumeroși delegați ai căilor ferate europene.
La început, spectatorii de la peluză vizionau meciurile în picioare,
iar sub tribune existau circa 60 de loje petru oficiali. "Potcoava" era
considerată atunci "arena cea mai încăpătoare și cea mai elegantă" din
țară.
"Potcoava" a devenit amintire pe la jumătatea anilor '80, când a fost
ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză,
închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată
aproximativ 10 ani mai târziu. În prezent, arena poate primi 19.100 de
oameni, fiind dotată în întregime cu scaune de plastic.
Vara lui 2003 a reprezentat un alt reper important în istoria bătrânei
arene. Echipa s-a mutat pe "Național", lăsând cale liberă pentru
lucrările de modernizare. Gazonul a fost schimbat în totalitate, iar
drenajul său a fost adus la standarde occidentale. În consecință, pe 14
noiembrie 2003, Rapid dispunea de cel mai bun gazon din România.
Stadionul a intrat, de asemenea, într-un amplu proces de refacere. S-au
început mărirea și modernizarea tribunei oficiale, iar tribunele au
fost înconjurate, în locul vechiului gard de protecție, cu un material
plastic transparent (și rezistent), care asigură și o vizibilitate
excelentă, dar și o protecție pe măsură.
În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din
administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.
©Copywright Webstite oficial Rapid Bucuresti
Stare de spirit
Subiect: Fan fc.rapid 
Mar Iul 22, 2008 4:55 am
) :X:X
